Ion Agârbiceanu, né le à Szászcsanád en Autriche-Hongrie (aujourd'hui Cenade, județ d'Alba, Roumanie) et mort le à Cluj, est un prêtre grec-catholique, écrivain, journaliste, homme politique et théologien roumain, militant pour le rattachement de la Transylvanie austro-hongroise à la Roumanie.
Cet article est une ébauche concernant la Roumanie.
Vous pouvez partager vos connaissances en l’améliorant (comment?) selon les recommandations des projets correspondants.
Ion Agârbiceanu
Fonctions
Sénateur roumain
Député
Biographie
Naissance
Cenade
Décès
(à 80 ans) Cluj-Napoca
Sépulture
Cimetière Hajongard
Pseudonymes
Alfius, Potcoava, Agarbi, Octavian
Nationalité
Roumaine
Formation
Université Loránd-Eötvös
Activités
Écrivain, poète, auteur de littérature pour la jeunesse, journaliste, homme politique
Autres informations
Religion
Église grecque-catholique roumaine
Partis politiques
Parti national roumain (en) National Agrarian Party (en) Front de la Renaissance nationale (en) Parti national paysan Parti populaire (en) Parti paysan (en) Party of the Nation (d)
Il est le fils de Nicolae Agârbiceanu et d'Ana née Olariu[1].
En 1905, il commence à éditer la revue Luceafărul(en)[1].
Après la Seconde Guerre mondiale, il s'opposa au régime communiste, qui mit hors-la-loi son église et interdit nombre de ses œuvres.[réf.nécessaire].
Il est élu comme membre titulaire de l'Académie roumaine, en 1955.
Famille
Son fils aîné, Ion I. Agârbiceanu (1907-1971), a été un physicien spécialiste en physique atomique et spectroscopie, le créateur du premier laser au gaz (hélium-néon) de Roumanie, entre 1960 et 1961.
Le fils cadet, Niculae Agârbiceanu (1908 - 1991), a été un sculpteur établi en France.
Œuvres
Două iubiri [Deux amours], Vălenii de Munte, 1909
În întuneric [Dans le noir] , Bucarest, 1910
Arhanghelii [ Les Archanges ], roman de la vie des Roumains de Transylvanie, Sibiu, 1914 (paru en feuilleton, en 1913 dans la revue Luceafărul [ Hypérion ])
Luncuşoara în Păresemi [La petite prairie de Păresemi] , Bucarest, 1920
Popa Man, povestire după o legendă[2] [Le Pope Man, histoire d'après une légende], Bucarest, 1920
Ceasuri de seară [Des moments, en soirée], Bucarest, 1921
Trăsurica verde [La petite voiture à cheval verte], Bucarest, 1921
Chipuri de ceară [Visages de cire], Bucarest, 1921
Spaima [La crainte], Craiova, 1922
Dezamăgire [Déception], Bucarest, 1924
Legea trupului, povestea unei vieţi [La loi du corps, histoire d'une vie], Bucarest, 1926
Legea minţii, povestea altei vieţi [La loi de l'esprit, histoire d'une autre vie], Bucarest, 1927
Stana [Le Rocher], Cluj, 1929
Biruinţa [La Victoire], Bucarest, 1930
Dolor. Zbuciumul lui Ilarie Bogdan [Dolor, le tourment d'Ilarie Bogdan], Craiova, 1930
Răbojul lui Sfântu Petru [L'ardoise de Saint Pierre], Bucarest, 1934
Din pragul marei treceri [Depuis le seuil du grand silence], Cluj, 1978 (posthume)
Faţa de lumină a creştinismului [Le Visage lumineux du christianisme], Cluj-Napoca, Eikon, 2006.
Intâiul Drum [Le Premier chemin]
Bibliographie
Mircea Zaciu[4], Ion Agârbiceanu, Bucarest, Minerva, 1972
Dimitrie Vatamaniuc, Ion Agârbiceanu, biobliografie[5], [Ion Agârbiceanu, biographie] Bucarest, Editura Enciclopedică, 1974
Mircea Zaciu, Ceasuri de seară cu Ion Agârbiceanu (mărturii, comentarii, arhivă) [Soirées avec Ion Agârbiceanu (témoignages, commentaires, archives)], Cluj-Napoca, Dacia, 1982
Mircea Popa, Introducere în opera lui Ion Agârbiceanu [Introduction à l’œuvre de Ion Agârbiceanu][6], Bucarest, 1982
Dicţionarul scriitorilor români [Dictionnaire des écrivains roumains], sous la direction de Mircea Zaciu, Marian Papahagi, Aurel Sasu, A-C, Bucarest, 1995
Dicţionarul general al literaturii române [Le dictionnaire général de la littérature roumaine], sous la direction d'Eugen Simion, A-B, Bucarest, 2004
Другой контент может иметь иную лицензию. Перед использованием материалов сайта WikiSort.org внимательно изучите правила лицензирования конкретных элементов наполнения сайта.
2019-2025 WikiSort.org - проект по пересортировке и дополнению контента Википедии